Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - "Investeste in oameni!"
Telefon: +4 0727 048 800
Email: office@verdesicurat.ro
Program: L-V: 8:00 - 18:00
Blog > Mlaştinile mesopotamiene
Ştiaţi că la originea poveştilor despre Paradis - sau Grădina Edenului - se află „mlaştinile mesopotamiene”? Este vorba despre o regiune umedă şi fertile, situată în sudul Irakului. Acest ecosistem a fost distrus, din nefericire, aproape complet, în timpul dictaturii lui Saddam Hussein. Există însă, oameni entuziaşti, care doresc să readucă la viaţă această bucată de paradis terestru. În timpul guvernării lui Saddam Hussein, aceste mlaştini au fost asanate, sub pretextul transformării lor în terenuri agricole. Au fost săpate canale, iar fluviile Tigru şi Eufrat au fost deviate; ca rezultat, 90% din suprafaţa mlaştinilor a secat.
Băştinaşii, „arabii mlaştinilor”, vieţuiau izolaţi printre întinderi de stuf, trăind din pescuit şi creştera bivolilor şi se bucurau de un fel de independenţă care nu era pe placul autorităţilor regimului totalitar; erau văzuţi ca nişte oponenţi, dar, din cauza condiţiilor specifice ale locului în care trăiau, nu puteau fi îndepărtaţi cu ajutorul tancurilor. De aceea, s-ar fi recurs la asanarea zonei mlăştinoase, distrugându-le astfel modul de viaţă tradiţional. Un alt factor care a contribuit la distrugerea ecosistemului l-a constituit construirea, de către Turcia, a unor centrale hidroelectrice pe Tigru şi Eufrat, în aval de mlaştinile mesopotamiene.
Barajele acestor centrale au dus la micşorarea cantităţii de apă care ajunge aici şi la schimbarea dinamicii naturale a apei. Organizaţia Nature Iraq a realizat studii de biologie şi a întocmit un plan de acţiune, care prevede, cu sprijinul guvernului, construirea de noi grinduri şi canale pentru a menţine unele porţiuni umede tot timpul anului şi pentru a ajuta la susţinerea economiei locale. Pasul următor va fi transformarea regiunii într-un parc naţional. O mare provocare o reprezinta restabilirea unui mod de viaţă sustenabil, deoarece „arabii mlaştinilor”, care trăiau izolaţi aici, ducând un mod de viaţă ce nu dăuna ecosistemului, au trecut acum la un mod de trai cu totul diferit. Trăiesc in oraşe, au telefoane celulare şi antene de satelit. Mai mult, aduc mari daune populaţiei de peşti, deoarece practică pescuitul electric. Împuşcă păsările. Deverseaza gunoaie, ce plutesc pe apă. Turismul ar putea deveni, însă, o sursă de venit şi un stimulent pentru protejarea mlastinilor.